Arta tatuajelor cosmetice a evoluat, la fel și tehnicile lor de măsurare care sunt nenumărate. Începând de la dispozitivele manuale și până la programele electronice speciale.
Informațiile despre cum alegem pigmenții și care sunt regulile după care trebuie să ne ghidăm în ceea ce privește nuanța potrivită, cât și temperatura corectă a pigmenților pentru fiecare clientă, sunt și ele din ce în ce mai studiate și cunoscute de către tehnicieni.
O adevărată provocare însă a fost și încă rămâne corecția tatuajelor cosmetice, cum neutralizm o culoare nedorită, cum reușim să corectăm un tatuaj cosmetic în totalitate incorect.
Pentru a avea rezultate satisfăcătoare trebuie să ținem cont de anumite reguli despre care vom discuta în cele ce urmează.
Forma trebuie să fie cât mai corectă. O redăm încercând să încadrăm tatuajul vechi cât mai bine posibil. Dacă nu reușim să îl cuprindem în totalitate în forma cea nouă, putem apela la camuflaj.
Camuflajul reprezintă procedura prin care un pigment vechi este acoperit cu un pigment nou, acesta din urmă fiind o nuanță de bej cât mai apropiat de nuanța pielii clientei.
Acestă procedură de corecție este un mod non-invaziv de a ascunde pigmentul nedorit, dezavantajul fiind acela că se poate lucra doar pe suprafețe foarte mici altfel rezultatul nu va fi unul plăcut.
Neutralizarea culorilor este necesară atunci când dorim să corectăm nuanțele nedorite rezultate ca urmare a nerespectării indicațiilor fiecărui fototip de piele. Nuanțele nedorite despre care vorbim sunt acele nuanțe care nu au nimic în comun cu nuanțele naturale ale firelor de păr, ele fiind următoarele: roșu, albastru, gri, bleumarin, gri-albăstrui, roz, portocaliu, violet, etc.
Regulile de bază în ceea ce privește neutralizarea sunt următoarele:
- Roșul se neutralizează cu nuanțe diferite de verde în funcție de intensitatea culorii.
- Verdele se neutralizează cu nuanțe diferite de roșu.
- Griul se neutralizează cu galben.
De ce se schimbă culoarea după vindecare sau în timp?
Datorită nerespectării caracteristicilor fiecărui fototip de piele descrise de către Fitzpatrik, care consideră că populația este împărțită în funcție de răspunsul individual la lumina soarelui. Din această divizare, rezultă că există șase fototipuri cutanate clasificate în funcție de răspunsul la ultraviolete, de tendința pielii de a se bronza sau dimpotrivă, de a suferi arsuri solare. Fiecare fototip al pielii are un ton și un subton care ne ajută să alegem temperatura corectă a pigmentului ce urmează a fi introdus în piele. Dacă avem un subton rece vom alege un pigment cald, sau un pigment cald în amestec cu neutru și invers. O altă cauză care poate afecta culoarea este adâncimea la care se lucrează dar și unghiul acului. Este foarte important pentru fiecare suprafață să se respecte adâncimea recomandată și acul să fie ținut pe verticală cât mai drept. Adâncimea la care se lucrează:- contur buze – mai puțin de 1,5mm;
- suprafața buze – între 0,7mm și 0,8mm;
- pleoape – între 0,5mm și 0,7mm;
- sprâncene – 1,5 mm.